Katerotari.md

Vanatorii de zmeie  de  Khaled Hosseini este cartea care dupa ce o termini de citit te lasa cu un gust amar si o durere sufleteasca pe care nu o poti explica si cu un nod in gat care nu se mai duce si gata. Si toate astea nu ca nu ar fi buna, ci din contra prea buna, prea explicita, prea multe detalii despre viata unor copilasi care nu au avut nici o vina ca sau nascut in aceea tara, in aceea religie, in acele imprejurari. Iti trebuie mult timp sa iti revii dupa ce termini de citit cartea, eu am terminat-o pe la miezul noptii si nu am putut mult timp sa adorm, tot cautand informatie despre Afganistan, despre razboiul dintre rusii si afgani, despre autorul cartii, despre clasele sociale.  Am auzit demult de cartea asta si am vazut mai in toate casele de americani in care am intrat chiar si am avut una pe cand eram in SUA, clar ca era in engleza si eu tot o mutam de pe un raft pe altul, si amanam citirea ei panca cand voi stii engleza mai bine. Si asa si am lasat-o cand ne-am mutat

EA este cea care m-a asteptat cel mai mult, tot indemnandu-i pe parintii mei sa se "puna pe treaba". EA este cea care ma dorit cel mai mult Nicoleta, insa sper sa n-o dezamagesc si sa fiu cel mai bun Bogdanel din viata ei. EA este prima care m-a vizitata si care a zis ca sunt copia lui Tati. EA este cea care nu uita nici o sarbatoare si ne bucura cu prezenta ei la fiecare sarbatoare. EA este cea care imi aduce cele mai frumoase cadouri si cele mai dulci bomboane pentru Mami. Ea este cea care ma iubeste mult si eu o iubesc din toata inimioara mea si ii doresc sa fie mereu cea mai frumoasa, cea mai sanatoasa si cea mai fericita Nana din lume.  Scumpa noastra nana Diana te iubim mult si iti dorim tot binele din lume.  La MUlTI ANI!!!

Am trecut sase luni decand avem soarele nostru in casa, care fie cat de urat timpul afara el ne lumineaza ziua inca de dimineata. De sase luni incerc sa-mi exprim sentimentele ce le am pentru El prin cuvinte si tot inca nu le-am gasit pe cele care ar exprima perfect ceia ce simt eu pentru Buburuza mea. Ridica manutele lui micute si ma mangaie prin somn, dimineata ma trezesc cu degetele lui micute in ochii, gura, nas si cand deschid ochii vad zambetul lui, și inteleg ca acesta este Raiul pe pamant, si nu-mi doresc mai mult de atat. La sase luni El este deja un omulet cu caracter si cu ochii curiosi care iubeste sa se joace cu telefonul mamei, cu tastatura si mouse-ul de la calculator, ce va fi oare la un an, doi? Deja a reusit sa trag si luminitele de pe brad :) Sa rupa hartoagele mamei, Sa linga telecomanda pana a incetat sa functioneze :) Scriu aceste randuri si nu imi vine sa cred ca in urma cu sase luni ne imaginam oare cum o sa fie, oare cui o sa-i semene (e copia tatei) si acum e