Am trecut sase luni decand avem soarele nostru in casa, care fie cat de urat timpul afara el ne lumineaza ziua inca de dimineata. De sase luni incerc sa-mi exprim sentimentele ce le am pentru El prin cuvinte si tot inca nu le-am gasit pe cele care ar exprima perfect ceia ce simt eu pentru Buburuza mea. Ridica manutele lui micute si ma mangaie prin somn, dimineata ma trezesc cu degetele lui micute in ochii, gura, nas si cand deschid ochii vad zambetul lui, și inteleg ca acesta este Raiul pe pamant, si nu-mi doresc mai mult de atat. La sase luni El este deja un omulet cu caracter si cu ochii curiosi care iubeste sa se joace cu telefonul mamei, cu tastatura si mouse-ul de la calculator, ce va fi oare la un an, doi? Deja a reusit sa trag si luminitele de pe brad :) Sa rupa hartoagele mamei, Sa linga telecomanda pana a incetat sa functioneze :) Scriu aceste randuri si nu imi vine sa cred ca in urma cu sase luni ne imaginam oare cum o sa fie, oare cui o sa-i semene (e copia tatei) si acum e
Comentarii
Trimiteți un comentariu